15.4 C
București
marți, mai 28, 2024
AcasăEconomicMIPE invită beneficiarii să ia parte la instituirea măsurilor ce vor sta...

MIPE invită beneficiarii să ia parte la instituirea măsurilor ce vor sta la baza gestionării celor 46 de miliarde de euro din Politica de coeziune 2021-2027/ Boloş: Procesul va fi unul simplificat şi va presupune o singură declaraţie unică

Articole Similare

MIPE afirmă că nevoia de simplificare şi de abordare unitară în ceea ce priveşte gestionarea fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 a impus necesitatea elaborării unui act normativ care să asigure accesul facil, transparent, nediscriminatoriu, competitiv şi simplificat la fondurile europene, iar politica de Coeziune 2021-2027 aduce României 46 de miliarde de euro pentru investiţii strategice în spitale mai sigure, reţele de transport, modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare şi sprijin pentru mediul de afaceri. 

”În 2022, România a primit aprobarea Acordului de Parteneriat şi a tuturor celor 16 programe aferente Politicii de Coeziune 2021-2027, care aduc României 46 de miliarde de euro pentru investiţii strategice în spitale mai sigure, reţele strategice de transport, modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare şi sprijin pentru mediul de afaceri. Toate investiţiile cuprinse în Politica de Coeziune sunt stabilite pe baza analizei decalajelor şi a rezultatului procesului de cartografiere a infrastructurii, serviciilor şi nevoilor, inclusiv la nivel microregional, şi cuprind domenii precum ocupărea forţei de muncă, infrastructură, educaţie, locuinţe, sănătate, servicii sociale şi pentru îngrijire de lungă durată”, precizează ministerul. 

 

MIPE arată că ”complexitatea noului cadrul financiar multianual a generat nevoia identificării unei abordări unitare în punctele cheie a sistemelor de management şi control, astfel încât beneficiarii de fonduri europene să poată să depună proiectele într-un cadrul procedural predictibil şi considerabil simplificat care implică, printre altele, o abordare unitară în ceea ce priveşte accesarea şi implementarea acestor resurse, într-un mediul digitalizat”.

 

”Pornind de la aceste premise a apărut necesitatea elaborării unui act normativ care să alinieze procesul de accesare a fondurilor europene la nevoile reale ale beneficiarilor. Pentru ca noua abordare să răspundă cât mai fidel nevoilor beneficiarilor de fonduri europene şi pentru că sunt implicate elemente ce vizează interesul public şi strategic al României, MIPE mizează pe un parteneriat constructiv cu societatea civilă, pentru ca forma finală a actului normativ să asigure accesul facil, transparent, nediscriminatoriu, competitiv şi simplificat la fondurile europene”, se arată în comunicat. 

 

„Am spus-o încă de când am preluat portofoliul, elementul central al acestui mandat este simplificarea şi debirocratizarea accesării fondurilor europene. Noi trebuie să ne uităm la calitatea proiectelor pe care le finanţăm şi să vă rămână dumneavoastră, beneficiarilor, timpi de implementare suficienţi, pentru că de acolo vine calitate şi de acolo, din proiecte, cu adevărat se schimbă viaţa oamenilor. Veţi vedea că prin promovarea acestui act normativ sunt instituite măsuri pentru integrarea lecţiilor învăţate din perioada anterioară de programare 2014-2020, precum măsuri noi în vederea simplificării, reducerii sarcinii administrative, dar şi consolidarea capacităţii autorităţilor de management de implementare şi gestiune a programelor în perioada 2021-2027 în vederea unei absorbţii ridicate. Ne-am axat pe consolidarea capacităţii Autorităţilor de Management la nivel central şi regional şi pe reglementarea acelor principii care necesită o abordare comună  care nu sunt acoperite de alte acte normative, cu operaţionalizare la nivel de proceduri ale autorităţii de management. Cele 16 programe pe care Comisia ni le-a aprobat anul trecut prevăd alocări financiare aferente unor investiţii de importanţă strategică pentru România, iar pentru aceasta procedurile de accesare a fondurilor trebuie să fie adaptate la nevoile reale ale beneficiarilor, pentru a asigura accesul facil şi flexibil la banii europeni. Ne-am axat pe predictibilitate, prin introducerea unui calendar estimativ pentru lansarea proiectelor. Un alt obiectiv a fost digitalizarea, unde avem în vedere eliminarea teancurilor inutile cu hârtii. Procesul va fi unul simplificat şi va presupune includerea unei singure declaraţii unice. Şi poate cel mai important, ne vom concentra pe introducerea unui plan de jaloane şi ţinte care se va traduce într-o monitorizarea mai eficientă a proiectelor, pentru a ne asigura că sunt duse cu bine la bun sfârşit şi nu irosim bani şi timp”, a transmis ministrul Marcel Boloş.

 

Actul normativ prevede următoarele schimbări:

 

asigurarea predictibilităţii calendarului de lansări la nivel de program pentru beneficiari, astfel încât să se prevină şi eventuale suprapuneri de apeluri cu aceeaşi tematică în perioade similare de timp;

pentru asigurarea transparenţei alocării fondurilor externe nerambursabile prin publicarea în consultare publică a ghidului solicitantului;

asigurarea resurselor necesare pentru evaluarea şi selecţia proiectelor;

simplificarea modalităţii de evaluare a proiectelor;

stabilirea unui prag de excelentă, care permite unui proiect să fie selectat în mod automat pentru aprobare şi contractare;

eficientizarea şi accelerarea procesului de implementare a proiectelor, inclusiv prin îmbunătăţirea funcţionalităţilor MySMIS2021/SMIS2021+ prin automatizarea anumitor acţiuni în diversele etape din ciclul de viaţă al programului/proiectelor;

introducerea mecanismului specific de monitorizare bazat pe indicatori de etapă, definiţi ca repere cantitative sau calitative faţă de care este apreciat progresul implementării unui proiect

consolidarea funcţiei de monitorizare a proiectelor la nivelul autorităţii de management/organismului intermediar după caz, elaborarea unui plan de monitorizare, parte a contractului de finanţare, care stabileşte o serie de indicatori de etapă pe baza cărora se monitorizează şi se evaluează progresul implementării proiectului;

crearea unui cadru de performanţă care să asigure o responsabilizare a părţilor semnatare a proiectelor, astfel încât, în cazul nerespectării repetate a indicatorilor de etapă şi a planului de măsuri de recuperare a întârzierilor, să se permită reţineri din sumele alocate prin proiect pentru ca în final să conducă la rezilierea contractelor. Fondurile rămase disponibile după aplicarea reţinerilor financiare rămase definitive se realocă prin grija autorităţii de management pentru proiectele aflate în rezervă sau pentru alte priorităţi sau către alte acţiuni în cadrul aceleiaşi priorităţi, cu respectarea prevederilor legale naţionale şi europene în vigoare;

în cadrul procesului de monitorizare a proiectelor, beneficiarul elaborează, trimestrial, Rapoarte de progres, iar autoritatea de management/organismul intermediar elaborează Rapoartele de vizită la faţa locului;

stabilirea aspectelor de formă care nu presupun semnarea unui act adiţional la contractul de finanţare (proiect) şi care se realizează prin notificare;

obligativitatea elaborării Manualului Beneficiarului care să includă prevederi explicite, inclusiv etape, documente şi orice informaţie necesară beneficiarului în relaţia cu autoritatea de management/organismul intermediar, inclusiv în ceea ce priveşte managementul financiar, monitorizare, verificarea, autorizarea şi rambursarea cheltuielilor, atât pentru perioada de implementare, cât şi pentru perioada de durabilitate;

accelerarea implementării şi valorificării măsurilor de interoperabilitate şi colaborare între autorităţi pentru creşterea eficienţei şi simplificării activităţilor de verificare a condiţiilor de eligibilitate, prin schimbul de informaţii între autorităţi, cu efecte pozitive în ceea ce priveşte reducerea sarcinii administrative a solicitanţilor de fonduri în etapa de evaluare, selecţie şi contractare a proiectelor.

 

„Dacă nu am aproba acest OUG, beneficiarii ar trebui să respecte reguli diferite de la un program la altul pentru depunerea de proiecte la nivel de program naţional şi/sau program regional, cea ce ar crea sarcini administrative suplimentare pentru entităţile care pot beneficiar de finanţare în cadrul mai multor programe şi va afecta, de asemenea, ritmul de absorbţie al fondurilor. Mai mult, în contextul în care perioada de programare 2021-2027 reprezintă primul exerciţiu de gestionare descentralizată a a 8 din cele 16 programe aprobate, există riscul unei abordări neunitare care o să afecteze ritmul de absorbţie a fondurilor”, a completat ministrul Marcel Boloş.

 

MIPE menţionează că ”un aspect relevant cu privire la aprobarea actului normativ este că în această perioadă se finalizează dezvoltarea sistemului informatic MySMIS2021/SMIS2021+ care stă la baza gestionării fondurilor externe nerambursabile şi, în aceste condiţii, sistemul informatic  trebuie să fie construit în conformitate cu regulile de transparentizare şi acces facil la fonduri”. 

 

”Aceste reguli trebuie, de asemenea, preluate în ghidurile solicitantului şi ghidurile beneficiarilor aplicabile perioadei de programare 2021-2027. Termenul de consultare este până la 12.02.2023. Propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus consultării publice se pot trimite la adresa de e-mail ”, mai precizează ministerul Investiţiilor. 

 

Documentul poate fi consultat aici — .

Parteneri

România va livra grâu Israelului şi va primi tehnologie la schimb

Ministrul israelian al Agriculturii, Avi Dichter, a semnat duminică...