24.6 C
București
sâmbătă, iulie 20, 2024
AcasăActualitateMihai Șora va fi înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul Bellu! Programul...

Mihai Șora va fi înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul Bellu! Programul funeraliilor

Articole Similare

Fostul președinte rus amenință omenirea: „Aderarea Ucrainei la NATO ar însemna sfărâmarea planetei”

Fostul președinte rus amenință omenirea. Dmitri Medvedev, fostul președinte...

Sondaj: 6 români din 10 cred că nivelul lor de bunăstare va crește

Unii români sunt optimiști. Șase din zece români se aşteaptă...

Care este tariful zborurilor spre orașele afectate de închiderea Văii Oltului

Tarif zboruri Tariful mediu al zborurilor spre oraşele afectate de...

Filosoful Mihai Șora, care a încetat din viață sâmbătă, la vârsta de 106 ani, va fi înmormântat marți, cu onoruri militare, la Cimitirul Bellu din Capitală, a anunțat Academia Română.

Filosoful și eseistul Mihai Șora era membru de onoare al Academiei Române.

Instituția a anunțat luni că Mihai Șora va fi înmormântat cu onoruri militare, marți, începând cu ora 14.30, la Cimitirul Bellu (figura 10).

Prietenii, colaboratorii, discipolii îi pot aduce un ultim omagiu lui Mihai Şora începând de luni seara, de la ora 21.00, când sicriul cu trupul neînsuflețit va fi depus la Biserica Albă din Bucureşti. Marţi, de la ora 13.00, la Biserica Albă va avea loc slujba religioasă.

Filosoful și eseistul Mihai Şora, unul dintre cei mai activi intelectuali, atât în mediul online cât şi în stradă, a murit la vârsta de 106 ani, a anunțat sâmbătă soția lui.

Licențiat în filosofie la Universitatea din București, unde i-a avut profesori pe Nae Ionescu, Tudor Vianu, Nicolae Bagdasar și Mircea Vulcănescu și pe tânărul asistent Mircea Eliade, Mihai Șora a obținut o bursă doctorală din partea Institutului Francez în 1939. În Franța și-a elaborat teza de doctorat despre opera lui Blaise Pascal sub îndrumarea lui Jacques Chevalier, iar în perioada 1945-1948 a fost cercetător la „Centre national de la recherche scientifique“ din Paris. În 1947 publică, tot la Paris, Du dialogue intérieur. Fragment d’une anthropologie métaphysique, studiu apreciat de critica de specialitate franceză, conform Academiei Române.

Revenit în țară să-și viziteze părinții în 1948, îi este refuzat de către regimul comunist dreptul de a se întoarce în Franța. Începând cu acest an, Mihai Șora nu a publicat nimic timp de 20 de ani.

A fost referent de specialitate în Ministerul de Externe, 1948-1951, și șef de secție la Editura pentru Limbi Străine. Însă numele său va rămâne definitiv legat de seria „Biblioteca pentru toți“, pe care a inițiat-o, în calitate de redactor-șef, la Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Seria a constituit în acea vreme unul dintre proiectele culturale esențiale, care a permis difuzarea pe scară largă a reperelor culturii universale. Ca urmare a publicării Antologiei poeziei interbelice, alcătuită din opere ale poeților interziși, foști deținuți politici sau emigranți, este îndepărtat din funcție în 1969 și detașat, ca simplu redactor, la Editura Enciclopedică. Între anii 1970-1977 a fost angajat în Ministerul Educației și Învățământului, la Direcția Bibliotecilor.

În 1990 a fost timp de șase luni ministru al educației, demisionând în urma mineriadelor din 13-15 iunie 1990. Începând cu acest an s-a implicat activ în reconstrucția societății civile, ca membru fondator al Grupului pentru Dialog Social și al Alianței Civice. A militat permanent contra extremismului și a participat la numeroase demonstrații ale societății civile, stabilind un intens dialog cu tinerele generații pentru a le forma sensibilitatea în percepția „civismului și democrației“.

Gânditorul Mihai Șora a readus în filosofia românească tehnica dialogului, a „dialogului interior“, aflat atât pe linia filosofiei originare, grecești, cât și pe aceea a „exercițiilor spirituale“ din tradiția culturală europeană medievală și modernă. A fost apropiat de filosofia lui Pascal încă din perioada studiilor doctorale, ceea ce explică formula antropologică a gândurilor sale. În privința concepției asupra timpului – temă excepțională în filosofia sa, expusă mai cu seamă în lucrarea Clipa și timpul, publicată în 1995 –, filosoful este mai aproape de înțelesul kairotic al timpului, dar și de o conceptualizare, susținută de experiență, a unui „timp existențial“ apropiat de înțelesul timpului din teologia lui Augustin și de cel din fenomenologia lui Husserl.

Pentru întreaga sa activitate culturală și civică a fost recompensat cu decorația regală „Nihil Sine Deo“ (2011), Ordinul național „Steaua României“ în grad de Cavaler (2016), iar în anul 2018 a primit Premiul Cetățeanului European și titlul de cetățean de onoare al municipiului București, mai arată Academia Română.

Parteneri

Englezii introduc o capră „primitivă” pe lista speciilor rare

Caprele sălbatice care trăiesc într-o turmă izolată în Marea...