7.4 C
București
luni, decembrie 9, 2024
AcasăActualitateReduceri, doar pentru fraieri. 100 de posturi noi și măriri de salariu,...

Reduceri, doar pentru fraieri. 100 de posturi noi și măriri de salariu, de la buget, pentru inspectorii ISCTR

Articole Similare

Cele mai importante lucrări agricole în luna ianuarie

Luna ianuarie marchează un nou capitol pentru agricultori, o...

Cum alegi espressorul perfect pentru tine?

Majoritatea oamenilor își încep ziua cu o cafea aburindă,...

Bashar Al-Assad a primit azil la Moscova

Liderul sirian și familia acestuia s-au refugiat în Rusia...

19 de senatori și deputați PSD, PNL și UDMR au propus modificarea legii de funcționare a Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR), din subordinea Ministerului Transporturilor, pentru suplimentarea posturilor și creșterea salariilor angajaților, totul cu bani de la bugetul de stat.

Mai exact, creșterea salariilor cu 15%, suplimentarea numărului de angajați cu aproape o sută de oameni și extinderea rețelei de inspectorate, de la cele 8 regionale câte sunt în prezent, la 42 de inspectorate.

Darnicii parlamentari nu menționează care este impactul bugatar al acestui dezmăț financiar. În plus, este surprinzătoare și rapiditatea cu care s-a votat această lege, comparativ cu alte acte normative, pentru care dezbaterea și votul durează multe luni de zile.

În acest caz, propunerea inițiată de parlamentarii coaliției majoritare, printre care și doi foști miniștri ai Transporturilor, ambii PSD, a fost votată înainte de vacanța de Crăciun, cu o viteză demnă de Cartea Recordurilor.

Instituția este condusă de Tudor Claudiu Nișulescu, membru PSD, fost consilier județean în județul Mehedinți, acuzat de conflict de interese, în virtutea faptului că a deținut firme din același domeniu de activitate. El a fost numit în funcție de ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu.

Citește și: Ce conțin noile legi ale educației. Admitere pentru 60% din locurile la liceu

Proiect dezbătut în procedură de urgență

Inițiatorii propunerii legislative „pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, cu modificările şi completările ulterioare” au cerut la sfârșitul anului trecut, pe 8 noiembrie 2022, ca proiectul să fie dezbătut în procedură de urgență, ceea ce s-a și întâmplat, demonstrând că dacă există voință politică orice proiect se poate dezbate și vota cu viteza luminii.

Așadar, la o lună de la depunere, proiectul a fost votat de Senat pe 21 decembrie, înainte cu două zile de vacanța de Crăciun, în ultima ședință din anul trecut. Proiectul  a ajuns la Camera Deputaților pentru un vot tot în procedură de urgență.

În decurs de o lună, toate comisiile și instituțiile statului au fost extrem de eficiente și au livrat avizele, toate pozitive, pe bandă rulantă. Mai puțin guvernul, al cărui aviz a ajuns după votul din Senat.

Printre inițiatorii acestor modificări se numără și Cristian Vasile Achiței (PNL), Răzvan Cuc (PSD, fost ministru al Transporturilor),  Marius Humelnicu (PSD), Toma Petcu (PNL), Eugen Pîrvulescu (PNL), Felix Stroe (PSD, fost ministru al Transporturilor).

Printre cei care au semnat inițiativa sunt și Florian Bodog (PSD), Robert Cazanciuc (PSD), Gabriela Creţu (PSD), Mircea Dăneasă (AUR), Vasile Dîncu (PSD), Daniel Zamfir (PSD), Radu Oprea (PSD), Monica Anisie (PNL).

PSD și PNL propun majorarea de la 8 la 42 de inspectorate și, implicit, umflarea schemei de personal

Cei 19 parlamentari susțin în expunerea de motive că această inițiativă ar fi pornit de la concluziile unui control al Curții de Conturi, care s-ar fi soldat cu rezultate nefavorabile. Doar că parlamentarii propun nu rezolvarea unor chestiuni punctuale, ci cheltuirea unei sume mai mari de bani de la bugetul de stat. Iată, pe scurt, câteva dintre propuneri:

  1. Majoarea de la 8 inspectorate teritoriale la 42 de inspectorate, conduse de un inspector şef rutier, organizate la nivelul fiecărui judeţ, plus Municipiul Bucureşti.

„Această modificare nu necesită cheltuieli suplimentare din punct de vedere al spaţiilor necesare, deoarece şi în prezent ISCTR deţine spaţii la nivelul judeţelor”, se precizează în expunerea de motive.

Din această afirmație se desprind, însă, două întrebări: cum sunt utilizate în acest moment sediile respective și la cât se ridică efortul bugetar pentru majorarea de la 8 la 42 de inspectorate, dat fiind că este nevoie de mult mai multe decât de un sediu, de la cheltuieli administrative, la cele de personal.

În concluzie, în expunerea de motive nu este precizat efortul bugetar pentru salariile celor care vor popula sediile, de la inspector șef, la alți angajați, de la diverse compartimente, secretare, consilieri etc.

2.Parlamentarii PSD și PNL propun suplimentarea numărului de angajați, de la 457, la 550 de posturi.

Nu există nici o analiză din care să rezulte de ce 550 și nu altă cifră. Mai mult, motivația pentru care se cere suplimentarea posturilor este de-a dreptul amuzantă.

De pildă, cei aproape 100 de noi angajați ar trebui să se ocupe de „realizarea schimbului de informaţii între statele membre ale Uniunii Europene prin intermediul sistemului de informare al pieţei interne, fapt care necesită alocări de resurse de personal calificat” sau de „continuarea procesului de armonizare a legislaţiei în domeniul transporturilor rutiere în concordanta cu reglementările europene, implementarea celor mai bune practici aplicate de inspectoratele cu experienţă din Europa”.

Ineditul propunerii legislative este asigurat și prin repartizarea celor 93 de noi  posturi. Bunăoară, 78 din total vor fi posturi cu atribuţii de inspecţie şi control şi doar 15 posturi vor fi din alte categorii de personal.

Parlamentarii justifică majorarea posturilor prin efectul extraordinar pe care ar avea-o asupra  „însănătoşirii mediului de afaceri în aceste domenii de activitate; asigurarea unui mediu concurenţial corect, prin reducerea evaziunii fiscale si implicit a concurentei neloiale în respectivele domenii de activitate;  îmbunătăţească condiţiile de muncă ale personalului din domeniul transporturilor rutiere; protejarea infrastructurii şi mediul înconjurător; creşterea siguranţei rutiere”.

3. Parlamentarii propun și schimbarea regimului de finanțare al ISCTR, din instituție publică finanțată din venituri proprii, în instituție publică finanțată integral de la bugetul de stat.

Proiectul de lege mai  precizează faptul că finanţarea lSCTR se realizează integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, instituția devenind ordonatoare de credite.  

4. Creșterea salariilor tuturor angajaților cu 15%. Parlamentarii cer să se creeze „cadrul legal, astfel încât la data schimbării regimului juridic aplicabil personalului din cadrul ISCTR, acesta să beneficieze pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.”.

Avizul negativ al Guvernului, transmis președintelui Camerei Deputaților

Toate avizele pentru acest proiect au fost favorabile, cu excepția celui de la Guvernul României, care a fost transmis, însă, după votul din Senat. Punctul de vedere al guvernului Ciucă a fost transmis direct președintelui Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu.

Potrivit guvernului, „acordarea unui spor suplimentar unei categorii de personal plătit din fonduri publice, fără o justificare obiectivă care să fundamenteze această diferență de tratament, poate constitui un viciu de neconstituționalitate prin raportare la prevederile art. 16 din Constituție”.

Guvernul nu este de acord nici cu schimbările în ceea ce privește stabilirea amenzilor, „fiind necesară stabilirea în concret a amenzilor contravenționale al căror regim se modifică, expresia ”altele decât” conferă un caracter de ambiguitate textului.

Considerăm că era necesar a se clarifica de ce instituie derogări de la prevederile art. 8 și art. 39 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare. Totodată, se impunea consultarea structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale conform Hotărârii Guvernului nr. 635/20222 , având în vedere că amenzile se făceau venit la bugetele locale”.

În concluzie, prim-ministrul Nicolae Ciucă îl înștiințează pe Marcel Ciolacu că „având în vedere considerentele menţionate, Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative”.

Citește și: Secretariatul General al Guvernului a angajat un avocat pentru procesul cu avertizorul de integritate Ștefan Jicol, deși are 14 juriști

Șeful instituției, acuzat de conflict de interese

Inspectoratul de Stat pentru Control în Transportul Rutier (ISCTR) este condus de Tudor-Claudiu Nişules­cu, fost inspector trafic la ISCTR Mehedinţi şi fost consilier judeţean PSD, numit în funcție de Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, cel care l-a înlocuit pe cel numit de Dan Vîlceanu, predecesorul său.

De altfel, este o practică veche, aceea ca la preluarea unui minister, toți directorii să fie schimbați cu alți oameni de partid, de aceeași culoare cu cea a ministrului de resort. Doar că pe noul director pare să îl încurce trecutul său de om de afaceri.

Jurnaliștii de la „Bursa” au prezentat, în mai multe rânduri, acuzațiile pe care mai mulți transportatori i le-au adus lui Nișulescu, administrator al companiei Tudor Group International SRL şi acţionar unic în două companii de transport. Cu alte cuvinte, Nișulescu nu este deloc străin de domeniul pe care în gestionează în prezent, în virtutea funcției de șef al ISCTR.

„Deţin în continuare compania din Marea Britanie şi compania din România, dar nu există niciun conflict de interese atât timp cât firma din ţară se ocupă de service-ul auto şi comerţul cu piese auto, iar cealaltă este în Anglia. Remorcile pe care le am trecute în declaraţia de avere sunt de 750 kilograme fiecare, dar nu transport nimic cu ele. Eu am încheiat orice activitate de transport rutier de marfă sau de materiale divizibile înainte să mă angajez la ISCTR Mehedinţi”, a declarat Tudor-Claudiu Nişulescu pentru ziarul Bursa.

Șeful ISCTR nu a dezvăluit jurnaliștilor, însă, obiectul de activitate al firmei din Anglia, existând informații potrivit cărora ar fi transportul internaţional de persoane pe ruta România-Marea Britanie şi România-Germania, caz în care ar exista clar un conflict de interese. Cine verifică în trafic vehiculele societăţii Nişulescu Company Ltd din Marea Britanie se întreabă transportatorii intervievați de jurnaliști.

Și USR Timiș vorbește de cele două firme de transport ale lui Nișulescu, care în noua sa calitatea de șef al ISCTR  „va trebui să verifice transportatorii, inclusiv firmele sale”.

O instituție importantă

ISCTR este o instituție importantă din subordinea ministerului Transporturilor, care este responsabilă atât de siguranța rutieră, cât și de starea infrastructurii. Prin verificările din trafic, ISCTR trebuie să se asigure că șoferii respectă legislația în transporturi, perioadele de odihnă și condus, dețin actele necesare pentru încărcătură, nu depășesc tonajul maxim admis și autovehiculele sunt în stare tehnică bună. Iată care sunt atribuțiile ISCTR:

  • condiţiile de efectuare a activităţilor de transport rutier, a activităţilor conexe transportului rutier şi a activităţii de pregătire a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere;
  • siguranţa transporturilor rutiere şi protecţia mediului;
  • starea tehnică a vehiculelor rutiere;
  • masele şi/sau dimensiunile maxime admise pe drumurile publice şi masele totale maxime autorizate;
  • tariful de utilizare şi tariful de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Foto: Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier 

Parteneri