Judecătorul de drepturi și libertăți care a decis menținerea în arest a medicului cardiolog Dan Tesloianu arată, în încheierea sentinței, că presupunerea rezonabilă cu privire la comiterea faptei penale de abuz în serviciu rezultă din probele administrate. În schimb în ceea ce privește infracţiunea de luare de mită, aceasta a fost desființată.
Curtea de Apel București a decis, vineri, pe 24 februarie, ca medicul Dan Tesloianu să rămână în arest preventiv, decizia fiind definitivă.
Potrivit probatorului, medicul ar fi operaționalizat o rețea formată din cadre medicale care i-au furnizat dispozitive cardiace implantabile, extrase de la pacienți decedați, fără respectarea prevederilor legale și fără acordul, anterior decesului, al persoanelor în cauză sau al aparținătorilor.
Dan Tesloianu ar fi efectuat proceduri medicale de reimplantare a acestor dispozitive, fără a le înregistra în gestiunea spitalului, neexistând avize de conformitate din partea Ministerului Sănătății, certificate de garanție și documente care să ateste parcurgerea procedurilor de sterilizare.
„O mare parte dintre intervențiile de introducere a unor dispozitive cardiace implantabile,inclusiv extrase de la pacienți decedați, derulate/recomandate de către …, nu erau necesare,procedându-se la operaționalizarea lor fie prin consemnarea unor diagnostice fictive, fie prinrecomandarea anterioară a unor medicamente care să provoace reacții de natură a conduce lasimptomatologia specifică”, se arată în încheierea sentinței transmise azi.
Potrivit anchetatorilor cardiologul a fost ajutat și de medici rezidenți sau alți medici pentru a evita o posibilă culpă medicală.
„Pentru a disimula practicile neconforme pe linia reutilizătrii de dispozitive implantabile,inclusiv extrase de la pacienți decedați, … ar fi solicitat angajaților Secției Clinice deCardiologie să ridice din farmacia spitalului stimulatoare unicamerale, bicamerale șitricamerale comandate de medic în scopul preluării accesoriilor din kit furnizate de către …SRL”, se mai arată în document.
Procurorii susțin că medicul de la Spitalul Sf. Spiridon din Iași ar fi implantat, în perioada 2017 – august 2022, un număr de 238 de dispozitive extrase din cadavre sau a căror sursă de proveniență nu se cunoaște.
La acest moment însă, numărul persoanelor a căror stare de sănătate s-a înrăutăţit ca urmare a folosirii unor dispozitive medicale prelevate de la persoane decedate/având provenienţă incertă, resterilizate, nu poate fi ignorat şi creează suspiciunea că infecţiile medicale sau decesul unor pacienţi ar putea avea legătură cu activităţile desfăşurate de/şi din dispoziţia inculpatului.
De asemenea, s-ar fi recurs la extragerea dispozitivelor medicale din cadavre și reimplantarea lor la pacienți și la nivelul spitalului, proceduri care nu sunt reglementate și aprobate de conducerea unității medicale.
Pentru dispozitivele medicale recuperate din cadavre și implantate la pacienții din cadrul spitalului nu există acordul pacientului precum că acesta ar fi luat la cunoștință de proveniența dispozitivului și de riscurile care pot decurge din reimplantarea acestuia.
Neregulile constatate de anchetatori
Lipsa protocolului de implant;
Absența datelor de identificare ale dispozitivului cardiac implantat care sunt imprimate pe sticker-ul care însoțește aparatul, respectiv sondele acestuia și care trebuie să figureze pe foaia de observație atât pentru identificarea ulterioară cât și pentru descărcarea materialelor utilizate din stocul spitalului;
Implantarea unor dispozitive de proveniență necunoscută (absența din foaia de observație a documentelor de proveniență sau cu titlu de donație/cadou);
Lipsă justificare indicație de implantare defibrilator/stimulator cardiac;
Implantarea unor dispozitive medicale cardiace resterilizate și reimplantate la mai mulți pacienți; un pacient nu poate beneficia decât de implantarea unui singur dispozitiv cu sondă/sondele aferente, dispozitivul urmând a fi înlocuit după o perioadă, respectiv 10-15 ani cu ocazia descărcării bateriei acestuia;
utilizarea nejustificată a unor coduri de procedură …., care atestă explorarea chirurgicală a venei subclaviculare