1.3 C
București
vineri, decembrie 6, 2024
AcasăActualitate„Legea fugarilor”, blocată de fostul Consiliu Superior al Magistraturii

„Legea fugarilor”, blocată de fostul Consiliu Superior al Magistraturii

Articole Similare

Ministerul Justiției iniția, în mai 2022, un proiect de modificare a Codului penal, așa numita „lege a fugarilor”, care adăuga 3 ani la pedeapsa în cazul condamnaților care fug din țară, fiind acuzați de „evadare”.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu a fost de acord cu proiectul considerând că „nu se impune promovarea acestuia”.

Potrivit proiectului, persoanele condamnate definitiv care nu se predau în 7 zile de la pronunţarea sentinţei să primească în plus o pedeapsă pentru „evadare”, de până la 3 ani.

Fiind o lege care prevede modificarea Codului penal, Ministerul Justiței a cerut avizul CSM. În septembrie anul trecut, fostul Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului.

Dezbătut în Comisia „Legislație și cooperare interinstituțională”, proiectul ministrului Predoiu a fost respins.

„Comisia a exprimat un punct de vedere negativcu privire la proiectul de act normativ elaborat de ministerul Justiției, apreciind că nu se impune promovarea acestuia”.

blank
Hotararea din 20 septembrie 2022 a CSM prin care s-a respins legea fugarilor

Din comisie au făcut parte Bogdan Mateescu, coordonator al structurii, judecătorii Marian Budă, Simona Camelia Marcu, Lia Savonea, Margareta Țînț, Gabriela Baltag, Evelina Oprina, procurorii Codruț Olaru și Florin Deac și din partea societății civile Romeu Chelariu și Victor Alistar.

Citește și: De ce fug infractorii de lux în Italia. Explicația unui fost ministru al Justiției

Ce a invocat CSM

În susținerea punctului de vedere negativ, CSM a transmis ministerului o analiză comparată realizată la nivelul Consiliului. El relevă exemple din Regatul Țărilor de Jos și din Letonia privind „fapta persoanei condamnate definitiv la pedeapsa închisorii, de a nu se prezenta în vederea executării pedepsei sau de a se sustrage de la executarea pedepsei”.

În aceste condiții, proiectul a rămas în așteptare.

La nivelul anului 2020, unul din cinci condamnați definitiv din România este de negăsit. 4500 de condamnați definitiv fiind dispăruți de la domiciliu și se sustrag executării pedepselor.

Citește și: Unde s-ar ascunde Ionel Arsene. Baronul PSD are o casă într-un oraș italian

Ultimul pe listă este președintele Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, care ar fi plecat din țară cu puțin înainte de a fi condamnat definitiv de Curtea de Apel Brașov la o pedeapsă de 6 ani și 8 luni închisoare cu executare.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Foto: Inquam Photos / George Calin

Parteneri