Joi, 16 martie, la Sf. Gheorghe se va rejuca meciul dintre Sepsi și FCU Craiova, întrerupt, la 29 ianuarie, din cauza scandărilor xenofobe ale fanilor oaspeți.
Inițial, o comisie a FRF dăduse victoria cu 3-0 pentru echipa din Covasna, dar o instanță de apel a invalidat verdictul și a decis rejucarea partidei, fără fanii echipei craiovene în tribune.
Meciul de joi va fi unul al rușinii pentru fotbalul românesc și pentru societatea românească, în general. Și iată de ce.
Decizia de rejucare a partidei a venit cu o motivație uluitoare: potrivit literei regulamentului, pierderea jocului cu 0-3 din cauza scandărilor fanilor este valabilă pentru rasism, nu și pentru xenofobie!
Așadar, când au strigat „Afară, cu ungurii din țară!”, fanii olteni au fost „doar”, xenofobi, nu și rasiști! Deci, a meritat să fie tratați mai cu duhul blândeții – lasă că în fotbalul românesc rasismul nu a fost sancționat niciodată.
În paranteză fie spus, scandările rasiste sunt mai mereu prezente în tribune, în ultimul weekend orice telespectator le-a putut auzi la meciurile Farul-Rapid, din Liga I, și la Dinamo-Poli Timișoara, din Liga 2. Numai arbitrii și observatorii prezenți la fața locului nu le-au auzit. Paranteză închisă.
Invocând o chichiță din regulament, federalii se fac că nu văd pădurea din cauza copacilor.
În Europa, rasismul, antisemitismul, xenofobia, homofobia sunt subsumate discursului incitator la ură, fără a se face deosebirea între acestea. De altfel, în discursul extremist, acestea se împletesc într-o asemenea măsură încât cel mai adesea sunt greu de separat.
Documente ale Consiliului Europei, ale Parlamentului European sau ale Comisiei Europena pun pe același plan elementele care țin de discursul urii. Ar fi și un efort inutil să se piardă în detalii – xenofobie, rasism, antisemitism, homofobie… tot discursul urii înseamnă.
România este stat membru al Uniunii Europene și face parte din Consiliul Europei. Iată însă că o instanță din România consideră o anumită formă de discurs al urii mai puțin gravă decât altele.
Cu alte cuvinte, în accepțiunea FRF, să fii xenofob e cumva mai acceptabiul decât să fii rasist ( deși, la rasism, după cum se vede, FRF închide ochii și își astupă urechile). Pentru xenofobie, stă scris: toleranța FRF este mai mare decât zero.
Dar cum poți să-ți imaginezi că grupurile de ultrași din peluze, cu hainele și cagulele lor negre, vor face subtila distincție între formele de propagare a discursului urii? Ce vor înțelege ei din deciziile FRF?
Cel mai probabil, mesajul pe care ei îl vor recepta este că, de aici înainte, totul le este permis.
Sancțiunea dictată de FRF – și anume, rejucarea meciului – nu-și atinge nici pe departe scopul de a descuraja propagarea discursului urii pe stadioane. Dimpotrivă, îl tolerează și, prin aceasta, îl încurajează tacit.
Ce se va întâmpla de aici înainte?
Un lucru este clar: discursul urii de pe stadioane va fi diseminat în și mai mare măsură prin intermediul televiziunilor, care mai și plătesc pentru asta cu mult peste suta de milioane de euro!
Ați văzut vreodată o atitudine tranșantă a unui comentator, în momentul lansării unor astfel de strigături din tribune? Ați constatat vreo tăiere a sonorului, ca să nu mai vorbim despre suspendarea transmisiei? Nu.
Și atunci , la ce mai servește fotbalul profesionist în România?
La întărirea coeziunii naționale nu contribuie, așa cum se întâmplă cu performanțele internaționale în sporturi populare. Fotbaliștii români au șanse practic zero de a ajunge măcar la turnee finale, fără a mai vorbi e rezultate notabile acolo.
Iar dacă nu contribuie la întărirea coeziunii în societate, atunci contribuie la divizarea ei, prin discursul urii.
Contribuie fotbalul profesionist la educarea tinerilor într-un spirit de fair-play și de respect al valorilor umane?
Nici pomeneală. Din peluzele de la fotbal a erupt cea mai abjectă formă de extremism politic, care acum pune în pericol chiar orientarea europeană și euro-atlantică a României.
În sfârșit, nici măcar nu se poate spune că este o afacere profitabilă. Prea multe cluburi la limita falimentului, prea mulți bani publici introduși prin filiere neclare, prea mulți primari care schimbă antrenori, fac transferuri și dau indicații tactice.
Am citit și am auzit că decizia FRF ar aduce un fel de dreptate, că, vezi-doamne, lasă rezultatele să se stabilească pe teren.
Nu e clar deloc ce va câștiga fotbalul românesc dacă în play-off va fi Sepsi sau va fi FCU. Nivelul nu se va schimba cu nimic.
Însă, prin decizia FRF de a tolera xenofobia, fotbalul în general și societatea pierd enorm.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!